Ziua Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, ocrotitorul orașului Suceava

Azi, 2 iunie,  se prăznuiește Ziua Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, care este unul dintre sfinții cei mai venerați din Moldova şi ocrotitorul Municipiului Suceava.

De la începutul veacului al XV-lea, străvechea cetate voievodală Suceava adăpostește moaștele unuia din cei mai cunoscuți sfinți cinstiți de credincioșii, din Moldova și anume Sfântul Ioan, supranumit “cel Nou”.

Cine a fost Sfântul Ioan cel Nou și cum a ajuns la Suceava

Sfântul Ioan cel Nou a pătimit pentru Hristos în orașul Cetatea Alba, fiind chinuit de tătari în anul 1332. El era grec de neam, negustor pe mare, de loc din orasul Trapezunda – Asia Mica, Bitinia. Venind odata cu corabia pe Marea Neagra spre Cetatea Alba, el a infruntat pe stapanul corabiei, care voia sa-l traga la credința lui.

Drept răzbunare, acesta l-a pârat la mai-marele cetății, care se inchina focului si soarelui. Apoi Sfantul Ioan, fiind silit de ighemonul cetatii sa se lepede de credinta ortodoxa, a fost batut cumplit pentru ca a marturisit cu mare curaj pe Hristos. Apoi, l-a legat de un cal salbatic, a fost tarat in galop pe ulitele cetatii, zdrobindu-i-se tot trupul, in cele din urma, un evreu i-a taiat capul. Noaptea insa trupul Sfantului Ioan stralucea de o lumina cereasca, fiind pazit de trei barbati sfinti. Apoi preotul locului l-a ingropat in biserica si a stat acolo peste 70 de ani, facand multe minuni.

Auzind de aceasta marele voievod Alexandru cel Bun si fiind foarte iubitor de Hristos si de mucenici, in anul 1402, cu sfatul mitropolitului Iosif Musat, a trimis boieri si oaste la Cetatea Alba sa aduca in Moldo-Vlahia moastele Sfantului Ioan cel Nou, facatorul de minuni.

Cortegiul domnesc, luand racla cu sfintele moaste, a trecut cu ele Prutul prin tinutul Faldului, si, pe cand se apropia de targul Iasi, a iesit inaintea lor insusi domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, cu mitropolitul Iosif I Musat si cu toata curtea, la locul numit in cronica lui Grigore Ureche – Poiana vladicai. Apoi tot alaiul domnesc s-a indreptat pe valea Siretului, cu multime de oaste, calareti si pedestri, cu sute de preoti si mii de credinciosi cu faclii in maini, ajungand pana la apa Sucevei.

A doua zi procesiunea de aducere a sfintelor moaste a continuat spre Suceava, capitala Moldovei si cetatea de scaun a Musatinilor, si au fost asezate in catedrala domneasca, unde se ungeau domnii tarii, adica in biserica Mirautilor.

Si s-au asezat sfintele moaste ale marelui Mucenic Ioan cel Nou in biserica Mirautilor, la 2 iunie 1402, zi de mare praznic pentru Tara Moldovei. Atunci s-a savarsit Liturghie arhiereasca si a tinut o frumoasa cuvantare ieromonahul Grigorie, delegatul Patriarhiei de Constantinopol. Aceasta zi s-a trecut de atunci in calendarul nostru bisericesc, ca zi de praznuire a Sfantului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Tot atunci domnul Moldovei a oferit o masa comuna, la toata multimea credinciosilor adunati la procesiune.

Si au stat sfintele moaste in biserica Mirautilor pana in anul 1518, cand s-au mutat in noua catedrala domneasca a Sucevei, cu hramul Sfantul Gheorghe, ctitorita de Bogdan al III-lea cel Orb. Iar sub domnia lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), cand capitala Moldovei se muta la Iasi, se muta si moastele Sfantului Ioan cel Nou in catedrala Sfantului Gheorghe din Iasi, unde au stat pana in anul 1686.

Din anul 1686, sub domnia lui Constantin Cantemir, pe cand era mitropolit al Moldovei marele carturar Dosoftei, abatandu-se asupra acestei tari mari navaliri de osti tatare si poloneze, conduse de craiul Ioan Sobieschi, cu sfat de obste, sfintele moaste au fost duse de mitropolitul Dosoftei, impreuna cu toate odoarele Mitropoliei, in Polonia, la Zolkiev.

Acolo, departe de credinciosi si de Tara Moldovei, moastele Sfantului Ioan au fost depuse in biserica unei mici manastiri catolice, unde au stat in pribegie 97 de ani. Tot acolo a murit si mitropolitul Dosoftei, in anul 1693. Si marturisesc cronicile vremii si parintii calugari moldoveni, care au insotit sfintele moaste, ca se faceau multe si mari minuni la racla Sfantului Ioan, incat nu voiau polonezii sa le mai dea inapoi, cu toate ca erau catolici. De aceea, de teama poporului credincios, nimeni nu indraznea sa stramute moastele in Tara Moldovei.

Dar iata ca in anul 1783, prin pronia divina, Dosoftei, episcopul de Radauti, a convins pe imparatul Austriei, Iosif, care a trecut prin Suceava, sa dea inapoi acest pretios odor al Moldovei, imparatul a acceptat, insa n-a voit sa trimita la Iasi sfintele moaste, ci in vechea capitala a Moldovei, la Suceava, care era tot sub stapanirea lui. Si pentru ca poporul din Zolkiev sa nu se opuna, a trimis imparatul o garda militara, care a insotit racla cu sfintele moaste de la Zolkiev pana la Suceava.

Din Polonia cortegiul cu moastele sfantului a plecat noaptea, ca sa nu simta poporul. Pe cale s-au facut numeroase minuni de vindecare cu tot felul de bolnavi. In Suceava sfintele moaste s-au asezat tot in biserica Sfantului Gheorghe, ctitorita de Bogdan al III-lea cel Orb, unde se afla nestramutate pana astazi. Catedrala s-a transformat cu vremea in manastire si este cunoscuta astazi sub numele de Manastirea Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava.

Racla, ferecata in intregime in argint, in care se pastreaza sfintele moaste, se afla depusa sub un mic baldachin, in partea dreapta a naosului. Un grilaj de fier in fata baldachinului ajuta la mentinerea ordinii, cand vin credinciosii in numar mare.

Menționam că moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava nu sunt întregi în raclă, precum sunt alte sfinte moaște din țară, deoarece trupul mucenicului a fost tăiat de chinuitori în bucăți. Apoi, mici părți din moaște au fost dăruite de Mitropolia Moldovei unor biserici noi, ca să se pună în Sfânta Masă, după rânduială. O alta parte din moaște se folosește pentru sfintele antimise, potrivit cu învățătura noastră ortodoxă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *