Naistul Ovidiu Svart despre concertele folclorice susținute în Cehia

Povestea invitatiei:

In urma cu 33 ani ca efect al unui schimb cultural de experienta, ne-am intalnit cu ansamblul din Liptal-Cehia, atat acolo, cat si la Suceava. Este vorba de fostul Ansamblu CIOBANASUL-al Cooperatiei Mestesugaresti Suceava. La inceputul anului acesta m-am reantalnit pe internet cu Dagmar Zaludkova, membra a ansamblului folkloric din Liptal la acea vreme, dar si acum. A aparut repede idea de o reantalnire si un schimb de experienta culturala. Binenteles ca s-a fructificat. Problemele cele mai mari au fost transportul si schimbul de generatii la formatia noastra de dansuri populare. Am apelat la cunostintele mele si am intrat in dialog cu o formatie de dansuri din Vlasinesti-Botosani. Dupa etalarea datelor despre festival am ajuns la un acord de parteneriat. Dar nu a fost sa fie doar atat…muzicieni cu care vorbisem inca de la primirea invitatiei(martie 2017), cu o saptamana inainte de plecare s-au razgandit, sau au prins nunti, etc. Nu sunt genul de om care sa d au inapoi, asa ca am cautat si am format un grup de instrumentisti. Aici vreau sa multumesc domnului profesor Dupu de la Dorohoi, care mi-a sarit imediat in a ma srpijini. Oamenii de arta stiu sa separe nunta de”crasma”. Asa ca dupa cateva repetitii am pornit la drum. Primul act artistic al acestui drum l-a prezentat soferul autocarului. A condus artistic pana la Liptal unde am fost primiti cu mare caldura si cu bucuria revederii. Am fost cazati la un motel minunat in mijlocul naturii. M-a impresionat faptul ca era pastrat mobilierul si multe alte elemente de dinainte de 1990. Totul era perfect. De fapt Cehia pare a fi perfecta. Apoi au urmat reprezentatiile.

Un program incarcat si un festival foarte bine organizat. Nici nu este de mirare atat timp ce se afla la a 48-a editie. Primul concert a avut loc in Parcul din VSETIN. Apoi a urmat al doilea concert care a avut loc in fata Motelului unde am fost cazati. Aici a fost un tur de forta deoarece s-a cantat fara sonorizare, dar a fost foarte apreciat. Au urmat zile si mai incaracate, cu doua, chiar cate trei reprezentatii. Totul s-a petrecut sub efectul unui succes continuu. Au fost extreme de receptivi la doina. Am cantat DOINE si demult nu mi s-a intamplat sa fie ascultate cu atata atentie si bucurie din partea unei audiente. Am intalnit o audienta care asculta orice, dar sa fie bine cantat. Am reantalnit bucuria de a canta ce imi place si ce vreau si nu ceea ce cere piata. Am cantat si la un sanatoriu. Am cantat cu muzicieni din Cehia si din Polonia, asa de amorul muzicii. Nu se mai dezlipeau de noi. Inca dupa prima zi de reprezentatii artisti din alte tari participante ne zambeau si ne salutau.

S-a creeat o conexiune. Imi amintesc mereu cuvintele unui artist pe care l-am cunoscut tot la Liptal in 1984 si atunci cand muzicienii romani cantam impreuna cu cei Cehi, s-a exprimat:”Muzica nu are frontiere”. As fi vrut sa-l intalnesc, dar din pacate ne-a parasit in urma cu cativa ani. A fost o surpriza si o onoare cand la sedinta de dinaintea galei am aflat ca Familia SVART era trecuta la momentul de deschidere a GALEI. Nu mai este nevoie de alte explicatii. Este clar ca ne-au considerat cel mai bun moment musical al festivalului. Si cred ca este pe buna dreptate. Am cantat tot ce am crezut ca poate reprezenta un musician de la sentimente pana la virtuozitate. Simti un regret la finalul unui asemenea festival, atunci cand ne luam ramas bun si autocarele pleaca. Este doar finalul unui nou inceput. Am primit invitatii de la toate grupurile prezente, asa ca ne vom reantalni.

As dori sa mentionez si alte lucruri care m-au impresionat la acest festival…Prestatia Ansamblului din COSTA RICA, absolut impecabila. Inafara de muzica lor care este cunoscuta peste tot in lume, dansatorii au schimbat cel putin 10 randuri de costume. Pe mare merit au primit un premiu special de recunostinta din partea unui artist care avea o expozitie in Liptal si din partea Primariei Liptal. Ansamblurile din Cehia, Polonia, Slovacia, au trecut de bariera monotoniei. Au depasit limita unui folclor autentic si plictisitor. Desi au ramas la radacina folclorului, il expun intr-un mod spectaculos. Toti artistii de pe scena danseaza, canta si apar in alte costumatii. Danemarca a venit cu un grup care de ducea spre evul mediu. Costumatie impecabila si muzicieni de mare clasa. A fost ceva deosebit. Grupul din India a aparut cu totul cu altceva decat auzim la Bollywood. Erau din Nordul Indiei si repertoriul lor arata interesant.


Multe ansambluri din Romania trebuie sa vada ce se intampla pe scene la astfel de festivaluri si sa dea si alte nuante folclorului. Una este sa stilizezi si alta este sa incurci zonele. Din pacate in Romania inca se practica”ruperea podelelor si strigatele la maxim”. Cred ca s-a ajuns la o etalare agresiva a folclorului nostru. Prin aceste festivaluri ne putem indrepta. Inca o problema pe care o au unele formatii din Romania este socializarea. Ii vezi pe toti ceilalti artisti dansand , servind o bere, fotografiindu-se, impreuna, iar romanasii stau retrasi intr-un colt.
Vreau sa multumesc inca o data celor care ne-au invitat si celor care mi-au fost alaturi cu daruire in momente toride de vara, cu ajutorul carora am mai scris o pagina la cartea muzicii romanesti, Dagmar Zaludkova, Andrea Calova, Milan Dana, Mirka Jakubova, Zdenek Obdrzalek si Jana, Mihaela Svart, Eduard Svart, Denisa Anechitei, George Apetria, Stefan Apetria si altii. Deasemenea am distribuit brosuri si pliante cu frumusetile si atractiile Bucovinei, care au creeat o dorinta de a fi vazute.

Ovidiu Svart

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *