Milioane de metri cubi doborâți de vânt în pădurile Bucovinei.Direcția Silvică a reușit să țină piept și să mențină fondul forestier

În perioada 1960-1985 pădurile Bucovinei au fost zguduite de cele mai mari doborâturi şi rupturi de vânt care au apărut în mod ciclic, necunoscute până atunci. Din unele analize de specialitate aceste doborâturi s-ar fi produs din cauza tăierilor rase pe suprafeţe mari şi nerespectarea amplasării parchetelor funcţie de direcţia dominantă a vântului. Astfel, în perioada 1960-1985 s-au produs şi exploatat un volum de peste 33 000 000 mc produse accidentale care pe etape şi ocoale silvice se repartizează astfel:

Perioada 1960-1963  –  1 900 000 mc

Cele mai afectate ocoale în această perioadă au fost: – O.S. Dorna Candrenilor  cu 220 000 mc – O.S. Pojorâta cu 190 000 mc – O.S. Stulpicani  cu 160 000 mc
În anul 1964 în noaptea zilei de 23 septembrie s-a produs cea mai mare doborâtură de vânt de până atunci cu un volum total de peste 6 900 000 mc, din care numai în bazinul râului Neagra –O.S. Broşteni au fost peste 3 000 000 mc.


Pentru exploatarea acestui volum s-au proiectat şi executat drumurile de pe Valea Negrei şi cel de legătură Puzdra-Holdiţa,(care apoi au trecut ca drumuri judeţene), asigurându-se  transportul lemnului din aceste doborâturi la fabricile de cherestea Frasin şi Gura Humorului . Întregul volum de doborâturi a fost fasonat şi cojit la cioată (în parchete) până la finele anului 1965 prevenindu-se astfel atacurile de insecte. Se cunoaşte că în această zonă, în anii 1960-1962 a avut loc un mare atac de Lymantria Monacha care a necesitat combateri aviatice şi tăierea rasă a zeci de hectare din arboretele de molid atacate (bazinul pârâului Bradu). Au fost afectate în principal arboretele de răşinoase din bazinul Bistriţei şi Moldovei Superioare.
În anul 1969, în ziua de 31 decembrie, au fost afectate de un vânt foarte puternic după o perioadă mai lungă de ploi, în special arboretele din bazinele Moldoviţei, Moldovei şi Sucevei Superioare.
Datorită vântului puternic şi solului moale au fost doborâţi peste 600 000 mc arbori de fag din care numai în sectorul Moisa, Ocolul Silvic Râşca au fost doborâţi 380.000 mc. Pentru evitarea degradării prin sufocare, buştenii fasonaţi au fost conservaţi în acumulări de apă şi prin udare permanentă în timpul verii.
Volumul total de doborâturi ivit în acest an este de peste 7 900 000 mc concentrate la O.S. Vama cu peste 700 000 mc, O.S. Moldoviţa peste 900 000 mc, O.S. Falcău peste 800 000 mc, O.S. Râşca cca. 400 000 mc etc. N-au fost rupturi.

Exploatarea s-a executat în perioada 1970 – 1972 când au fost lichidate.
În anul 1973, în ziua de 25 noiembrie au apărut peste 5 500 000 mc doborâturi de vânt, la fel precedate de o perioadă de timp ploios. Nu s-au înregistrat rupturi.
În anul 1977, după o ninsoare abundentă cu zăpadă moale din zilele de 16-19 aprilie s-a produs cea mai mare calamitate din istoria pădurilor Bucovinei.
S-au produs doborâturi şi rupturi în proporţie de 50% în special arboretele de răşinoase în volum de peste 7 800 000 mc.


O caracteristică a acestor doborâturi şi rupturi este că au fost afectate arboretele până la jumătatea versanţilor, zonă în care zăpada era moale, se lipea de arbori şi sub greutatea ei arborii se rupeau de la diferite înălţimi. (1/3, 1/4, 1/5 ).
În cei 7 800 000 mc puşi în valoare s-au luat în calcul numai arborii rupţi la care au rămas pe trunchi sub 3 verticile cu crăci.
Toţi arborii rupţi având crăci cu peste trei verticile au rămas pe picior, în volum total de peste 5 000 000 mc care au fost scoşi ca produse accidentale în anii următori. La aceşti arbori rămaşi pe picior cu vârful rupt s-a constatat după 2-4 ani, că lemnul de la nivelul rupturii în jos pe o porţiune de 1-3 m a început să se degradeze. Această calamitate a afectat în special O.S. Falcău cu 800 000 mc, O.S. Stulpicani cu 650 000 mc, O.S. Moldoviţa cu 560 000 mc, O.S. Vama cu  430 000 mc, O.S. Dorna Candrenilor cu 700 000 mc, O.S. Coşna cu 450 000 mc, etc.
Exploatarea acestor accidentale a fost eşalonată pe patru ani până în  anul 1980.   Au fost mobilizate peste 300 perechi de cai de la ocoalele din ţară cu peste 150 organe silvice, dar care n-au dat randamentul scontat. Atât caii cât şi pădurarii aduşi din Dobrogea şi Lunca Dunării nu s-au acomodat cu condiţiile de munte. O mare parte din aceşti pădurari detaşaţi au plătit la tractoriştii IFET –ului din zonă pentru scosul cotei de lemn ce-i revenea, care se raporta ca realizări cu caii proprii. Cazarea pădurarilor, hrana cailor detaşaţi, cât şi activitatea organelor silvice proprii care se ocupau de pădurarii şi caii detaşaţi, a costat mai mult decât realizările la exploatarea şi scosul  lemnului doborât.


În perioada 1981-1986 doborâturile de vânt cu caracter de calamitate au fost mai reduse înregistrându-se cca. 3 000 000 mc.Ocoalele mai afectate au fost: O.S. Cârlibaba cu 450 000 mc, O.S. Iacobeni cu 350 000 mc, O.S. Dorna Candrenilor cu 300 000 mc, O.S. Falcău cu 180 000 mc etc. Exploatarea acestor produse s-a executat de regulă într-un singur an de producţie cu excepţia ocoalelor Cârlibaba şi Iacobeni la care volumul accidentalelor a mers pe 2 ani de producţie.
În perioada 1987-2001 doborâturile au fost în cantităţi mai mici     încadrându-se în produse accidentale, respectiv igienă care se înregistrează în mod normal în pădurile noastre.
În zilele de 6 – 8 martie din anul 2002 din cauza unor furtuni care au afectat în special bazinul superior al râului Moldova, bazinul Moldoviţa şi în special bazinul Suceava Superioară, s-au produs doborâturi şi rupturi apreciate la un volum de peste 4.000.000 mc afectând Ocoalele Silvice O.S. Brodina cu cca 545 000 mc, O.S. Falcău cu cca. 450 000 mc, O.S. Pojorâta cu peste 507 000 mc, O.S. Stulpicani cu cca  355 000 mc, O.S. Dorna Candrenilor cu peste 292 300 mc, O.S. Vama cu cca. 255 100 mc, O.S. Iacobeni cu cca. 206 820 mc, etc.

sursa silvasv.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *