Mănăstirea Sihătria Putnei se pregătește de hram de Buna Vestire. Fragment din Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenia va fi adus la Putna

Mănăstirea Sihăstria Putnei se pregătește de hram de Buna Vestire. Aici, praznicul Bunei Vestiri este sărbătorit în fiecare an într-un mod aparte.  Mănăstirea Sihăstria Putnei este situată la 4 km de Mănăstirea Putna. Mii de credinciioși sunt așteptați la hramul edificiului monahal.Buna Vestire este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret.

Prima atestare documentară datează din anul 1466, din timpul domniei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Hramul principal al mănăstirii este cel al bisericii vechi de piatră, sfinţită în anul 1758, şi zidită pe locul uneia mai vechi, din lemn, din secolul al  XV-lea. Starețul complexului monahal, arhimandrit Nectarie Clinci anunță că  în perioada 23-26 Martie, cu ocazia Hramului ,va poposi în Mănăstirea Sihăstria Putnei un fragment din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului. El va fi adus de către o delegaţie din Volos, de la mănăstirea Kato Xenia.

Mănăstirea Sihăstria Putnei- „un colț de Rai, o vatră de lumină pentru suflet și pentru minte”

Înalt Preasfințitul Pimen,arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților spunea într-un cuvânt de învățătură ținut la Mănăstirea Sihăstria Putnei că „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută se face cunoscută la Buna Vestire, în cuvântul adresat de Arhanghelul Gavriil Sfintei Fecioare Maria. Maica Domnului nu a înțeles pe moment Taina Întrupării cu mintea, dar a primit-o prin credință, asemenea învățăturii Sfântului Ioan Gură de Aur, care afirmă că tainele lui Dumnezeu se primesc prin credință și în tăcere. Tainele lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, mai presus de înțelegere, și se adresează mai mult inimii decât minții. Fiul lui Dumnezeu s-a Întrupat pentru ca omul să devină el însuși fiu al lui Dumnezeu după har, să redevină la starea cea dintâi, la starea de sfințenie”. Referindu-se la hramul Mănăstirii Sihăstria Putnei, Înalt Preasfinția Sa amintea că „în urmă cu ceva ani, locul actualei așezări monahale era o ruină, iar astăzi, prin puterea lui Dumnezeu,prin jertfa credincioșilor și prin jerfa părintelui stareț și a obștii,  a devenit un colț de Rai, o vatră de lumină pentru suflet și pentru minte”, a spus părintele Ioachim.

 

 Situată în nordul Bucovinei, la 4 km de Manastirea PutnaSihastria Putnei reprezinta astazi un liman de liniste, pace si binecuvantare, ce izvorăsc dintr-un trecut multisecular de sfintenie si nevointa. Data exacta a infiintarii Sihastriei Putnei nu poate fi stabilita cu deplina certitudine, din cauza lipsei izvoarelor. Potrivit Istoricului Sihastriei Putna, avîndu-l ca autor pe egumenul Sila (1753-1781), Sihastria Putnei a fost întemeiată în  timpul domniei voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt , când aflăm și despre cel dintâi viețuitor al Sihăstriei cunoscut cu numele: un tatar increstinat, calugarit apoi cu numele de Atanasie, venit aici de la Manastirea Putna. In opinia multor istorici, nu numai calugari din Manastirea Putna s-au asezat in jurul cuviosului, ci, dupa 1470, cand Sfantul Daniil Sihastru s-a mutat la Voronet, unii dintre ucenicii sai s-au urcat pe valea paraului Putna si s-au stabilit aici, atrasi printre altele si de frumusetea imprejurimilor si de incarcatura spirituala deosebita a locului. Infiripata timid, la inceput cu monahi veniti din Manastirea Putna, obstea de la Sihastria Putnei s-a inchegat in timp, pentru a ajunge acum la un numar de 35 de vietuitori. In ultimii ani, lucrarile de amenajare a acestui asezamant monahal s-au diversificat, in ianuarie 2005 fiind ridicat la rangul de manastire. Astazi, aici functionează o serie de ateliere de croitorie, tamplarie, sculptura, pictura, inramat si aplicat icoane pe lemn.
In biserica din piatră este așezată icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului ,despre care se spune că a fost purtată pe front de răzeșii lui Ștefan cel Mare. Tot la Mănăstirea Sihăstria |Putnei se află o copie a giulgilului de la Torino și moaștele a aproximativ 500 de sfinți.
 
 
Scurt istoric
 
Dupa un anumit timp, sihastrii s-au hotarat sa-si faca o biserica pentru ei, astfel incat sa nu mai fie nevoiti sa coboare la Putna pentru Sfanta Liturghie si pentru primirea Sfintei impartasanii. Zona era pe atunci impadurita, astfel incat sihastrii de aici, mai intai “curatind locul de padure”, au zidit o biserica de lemn in care savarseau slujbele indatinate. Nu cunoastem insa nici anul si nici ierarhul care a oficiat aceasta sfintire. Linistea monahilor vietuitori la Sihastria Putnei a fost tulburata la sfarsitul secolului al XVII-lea de catre armatele dezlantuite ale regelui polon Ioan Sobieski (1674-1696). Va ramane astfel pana la pacea de la Karlowitz (1699), cand calugarii ce pribegisera prin munti s-au intors la locurile lor. Primul egumen al Sihastriei cunoscut cu numele este Lazar, un ucenic al sfantului mitropolit Dosoftei al Moldovei (1671-1686). Cu sprijinul marelui vistiernic domnesc Ilie Cantacuzino, el ridica o noua bisericuta de lemn in care, dupa cum ne spun izvoarele, “abia incapeau patru-cinci sihastri”. Urmasii lui la conducerea asezamantului monahal au fost Teodosie (+ 1715) si Dosoftei (+ 1753). In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, Sihastria Putnei cunoaste o inflorire deosebita in timpul egumenului Sila (1753-1781), originar din tinuturile Botosanilor. 

 El ridica o noua biserica, din piatra, sfintita în 1758 de episcopul Dosoftei Herescu de Radauti, pe care o impodobeste cu toate cele necesare cultului. Construieste chilii si anexe, amenajeaza incinta, in paralel cu vegherea asupra vietii duhovnicesti a monahilor vietuitori aici. Avand peste 80 de ani, cuviosul Sila trece la cele vesnice la 23 aprilie 1783, dupa ce a predat egumenia, inca din 1781, ieroschimonahului Natan.
Dupa ocuparea nordului Moldovei de catre Imperiul Austro-ungar (1775), Sihastriei i se pun multe interdictii. Starea materiala precara in care ajunge Sihastria Putnei in aceste timpuri reiese din asa-numita “carte de milostenie” (1783), prin care cuviosul Natan si obstea sa solicitau sprijin din partea credinciosilor. Acest ajutor era insa mai greu de primit acum, datorita granitei care ii despartea pe sihastri de ceilalti frati romani. In astfel de imprejurari grele, la 26 decembrie 1784, cuviosul Natan trece la Domnul, si, odata cu el, ultimul staret oficial al Sihastriei. Desi nu numit direct de catre sfantul Natan, cuviosul ieroschimonah Paisie preia egumenia Sihastriei Putnei pentru scurtul rastimp pana la desfiintare (26 august 1786). Sihastria Putnei este ultimul asezamant monahal inchis din porunca stapanirii straine. Vietuitorii sunt transferati la Manastirea Putna, ca si obiectele de cult. Singur ieroschimonahul Paisie ramane aici mai departe, trecand la cele vesnice in jurul anului 1790. Astfel se incheie o pagina minunata din istoria Sihastriei Putnei. Moastele celor trei egumeni si duhovnici ai schitului: sfintii Sila, Paisie si Natan au fost descoperite cu ocazia renovarii bisericii de piatra si care acum se afla depuse in pridvorul acesteia.  Dupa doua veacuri de pustiire si uitare, la 24 aprilie 1990, cu binecuvantarea Înalt Prea Sfintitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, s-au inceput lucăarile de refacere a schitului prin osteneala unor parinti din Manastirea Putna, in frunte cu monahul Sebastian Scheuleac, staret al Manastirii Putna fiind atunci PreacuviosulArhimandrit Iachint Unciuleac. Intre ruinele bisericii au fost descoperite pietrele de mormant ale staretilor Sila si Paisie, precum si osemintele lor ca si cele ale staretului Natan, toate “galbene si frumoase, cu o putere harica deosebita”. Lucrarile de refacere a bisericii au durat sase ani (1990-1996). Locasul a pastrat planul initial din secolul al XVIII-lea, cu clopotnita lipita in partea de nord, adaugandu-i-se doar pridvorul. Pisania de deasupra usii care face trecerea din pridvor in pronaos spune: “Cu voia Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, s-a rezidit schitul Sihastria Putnei, cu hramul Bunei Vestiri, veche ctitorie voievodala si loc de nevointa monahala, sub pastorirea I.P.S. Pimen al Sucevei si Radautilor, staret al Manastirii Putna fiind Preacuviosul Arhimandrit Melchisedec, egumen al schitului smeritul monah Sebastian, pictor fiind Liviu Dumbrava. Slujba tarnosirii s-a savarsit la data de 29 septembrie 1996″. 
 Biserică construită din piatră de râu, având forma de cruce, absidele fiind semicirculare la interior si poligonale in exterior. Pictura este realizata in tehnica fresca de catre Liviu Dumbrava din Gura Humorului, planul iconografic urmand erminia specifica bizantina. In exterior, biserica nu este pictata. Doar in ocnite sunt zugravite chipuri de sfinti, iar deasupra usii de la intrarea in biserica este pictată icoana hramului: Buna-Vestire.
Facebook Comments