Tradiții de Crăciun în Bucovina

Începând cu Fălticeni, urmând cu  Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Bazinul Dornelor și nu în ultimul rând Câmpulung Moldovenesc, tradițiile sunt la ele acasă în Bucovina străveche.

Printre obiceiurile de Crăciun din Bucovina se numără organizarea vetrelor folclorice și a caselor, repetiția sfintelor colinde, pregătirea portului popular, ritualul sacrificării porcului, organizarea mesei de Crăciun, primirea colindătorilor și mersul cu steaua. Desigur, tradițiile nu se opresc aici, ele continuând până după trecerea în noul an calendaristic: uratul cu plugușorul, jocul căiuților, al ursului și al caprei, dar și faimoasele scenete ce includ alaiul de nuntă, frumoșii și urâții.

Sacrificarea porcului

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Crăciun în Bucovina și nu numai este reprezentat de sacrificarea porcului. Acest lucru se face cu câteva zile înainte de Crăciun, după care se realizează și se afumă preparatele. Muzeografii din Bucovina ne spun că sacrificarea porcului se face în 20 decembrie, dar cei mai mulți gospodari se ocupă din timp de acest aspect. La urma urmei, dacă porcul s-ar tăia cu doar 4 zile înainte de Ajunul Crăciunului, când ar mai avea gospodinele timp să se ocupe de curățenia generală din gospodărie, să coacă, să gătească, dar să se și pregătească pentru a primi colindători?

Preparatele culinare

Ca și în restul țării, creștinii postesc până de Crăciun. În Ajun,  preotul vizitează gospodăriile și sfințește bucatele gătite de gospodine. Abia în ziua de Crăciun oamenii se pot delecta cu mancarea “de fruct”. La masă sunt poftiți colindătorii din familie sau prietenii apropiați. Musafirii sunt serviți cu vin de casă sau țuică.

Meniul de sărbători include aperitive cu cârnați afumați, chișcă, slănină afumată, tobă și diverse alte preparate realizate din purcelul proaspăt tăiat. De asemenea, din meniu nu lipsesc “zama” de carne,  sarmalele, salata boeuf, friptura, salata de hrean și sfecla roșie și desigur, pâinea copată în casă. Gospodinele coc apetisanții cozonaci umpluți cu nucă și cremă de cacao, dar și diverse tipuri de prăjituri, de la cornulețele cu povirlă până la nucile umplute.

Împodobirea casei și a bradului

La sat, în trecut,  gospodinele agățau în diverse locuri din casă busuioc, levănțică sau mentă, cu scopul de a aduce noroc, de a parfuma încăperile și de a ține la depărtare moliile. În zilele noastre, acestea au fost înlocuite de instalații luminoase și diverse decorațiuni de Crăciun: beteală, spumă albă pentru vopsit geamurile, diverși moși ce se agață la geam etc. Această activitate este preferata copiilor, ce își iau în serios contribuția la crearea atmosferei de Crăciun.

În Ajun de Crăciun se cumpără bradul, care este ajustat în funcție de înălțimea locuinței. Tulpina se taie în așa manieră încât să încapă în suportul de brad. Seara se împodobește bradul, aceasta fiind o activitate la care participă toată familia, pe ritm de colinde. Unii utilizează cunoscutele bomboane pentru pom, în vreme ce alții au renunțat la acest obicei. Indiferent de preferințe, un lucru este cert: bradul esteî ncărcat cu globuri, beteală și instalații frumos iluminate. Sub pom se așează frumos cadourile, care se deschid abia următoarea zi, alături de familie.

Mersul cu colindul

Încă mai există sate în Bucovina unde copiii se îmbracă în costumuri tradiționale și merg în grupuri la colindat. Aceștia primesc de la gazde mere, nuci, colaci, prăjituri sau bani.  Colindele de Crăciun din Bucovina sunt vechi, învățate și transmise prin viu grai din generație în generație. Una din cele mai comune colinde de Crăciun, adesea cântată de copii, este următoarea:

„Am plecat să colindăm
Domn, Domn s-ănălțăm!
Când boierii nu-s acasă.
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]

Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn s-ănălțăm!
Să vâneze căprioare.
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]

Caprioare n-au vânat
Domn, Domn s-ănălțăm!
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]

Să facă din blana lui
Domn, Domn s-ănălțăm!
Veșmânt frumos Domnului.
Domn, Domn s-ănălțăm! [x 2]”

Odată cu venirea serii, aceștia se întorc la case, urmând ca obiceiul să fie preluat de tineri, ce merg la colindat până dimineața. Din prima zi de Crăciun și până la Bobotează, colindatul se continuă de cei căsătoriți și de vârstnici, care includ în traseul lor rudele și prietenii.

Băieții merg în prima zi de Crăciun cu steaua. Aceasta este realizată dintr-o sită fixată pe bețe din lemn, așezate sub forma unei raze. Se așează pe un băț din lemn. Steaua se împodobește cu beteală, hârtie frumos colorată și dispune de de un clopoțel.