ACTUALITATESOCIAL

Călător prin Bucovina: Biserica de lemn „Sfantul Dumitru” din Horodnic de Sus

Biserica de lemn „Sfantul Dumitru” din Horodnic de Sus este un lacas de cult ortodox construit in anii 1790-1791 in satul Horodnic de Sus din comuna omonima aflata in judetul Suceava. Edificiul religios se afla localizat in cimitirul satesc si are hramul Sfantul Dumitru, sarbatorit la data de 26 octombrie.

Biserica de lemn din Horodnic de Sus a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2010 la numarul 275, avand codul de clasificare SV-II-m-B-05557. Pe aceasta lista, monumentul figureaza eronat ca fiind situat in satul Horodnic de Jos, comuna Horodnic, desi, in anul 2003, comuna Horodnic s-a divizat, formandu-se doua comune noi: Horodnic de Jos si Horodnic de Sus.

In jurul anului 1790, s-a construit pe Dealul Osoi din satul Horodnic de Sus (vechea vatra a satului) o biserica de lemn, care a fost tarnosita in acelasi an. Vechimea bisericii este atestata de o serie de inscriptii aflate pe catapeteasma. Astfel, sub icoana imparateasca se afla inscriptia „IIS-HS, 1790”, iar la partea superioara a usii diaconesti este inscris anul „1791”. Pe scheletul de lemn al catapetesmei sunt inscrisi si autorii picturilor („Am zugravit de Toader Zugravu si Maria aceasta Catapeteasma”), precum si cei care au contribuit la procurarea lor.

Devenita neincapatoare, biserica a fost extinsa prin adaugarea unui pronaos, dupa cum atesta o inscriptie aflata pe o friza de icoane aflate pe peretele despartitor: „s-au marit Dumitru Sosnovici paroh, 1825”. Extinderea bisericii se pare ca nu a fost suficienta. Unii autori considera ca in anul 1853 s-a adaugat actualul pridvor cu cerdac deschis.

Dimpotriva, alti autori (printre care si Gh. Bratiloveanu si Mihai Spanu, autorii monografiei „Monumente de arhitectura in lemn din Tinutul Sucevei”, publicata in 1985) afirma ca in 1853 s-a adus in sat o noua biserica, care data tot de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Ei argumenteaza ca pe spatele icoanei Mantuitorului de pe catapeteasma se afla inscriptia urmatoare: „S-au adus biserica in anul 1853; am tirnosit biserica anul 1858”. In noul lacas de cult au fost montate catapeteasma si icoanele din biserica veche. Tarnosirea noii biserici a avut loc in 1858. Biserica anterioara ar fi fost donata sau vanduta locuitorilor satului Sadau, unde a functionat pana in 1878, cand a fost desfacuta. Locul altarului a fost marcat printr-o cruce de piatra.

In curtea bisericii se afla o cruce de piatra cu urmatoarea inscriptie: „Aciasta sf(a)nta cruce sau facut cu cheltuiala robului (lui) Dumnezeu Ioan Morosan din Horodnic de Sus spre pomenire (in) veci. 1854”.

Cu timpul, la sfarsitul secolului al XIX-lea, biserica de lemn a devenit neincapatoare pentru obstea locala. In septembrie 1888, pe spezele „anlistului” comunal Zaharie Zub, a fost zidit un turn clopotnita cu doua etaje la intrarea in cimitir. In anul 1899, a fost construita in apropiere de biserica de lemn o biserica de zid cu o cupola impunatoare.

Biserica de lemn din Horodnic de Sus este construita din barne de stejar masive, cioplite in patru muchii si imbinate in „coada de randunica”. Streasina larga este sprijinita pe console in retrageri, cu taieturi curbilinii in profil si pe capriori masivi. Acoperisul este inalt, cu pante repezi si are o invelitoare din tabla zincata. Absidele laterale si pridvorul au acoperisuri separate, marcate cu cruci.

Biserica are forma de cruce (plan triconc), cu abside pentagonale. Lacasul de cult este prevazut cu o usa (in peretele sudic al pronaosului) si cu cinci ferestre cu gratii (una in axa altarului, una in proscomidiar, una in diaconicon si cate una in peretii laterali ai naosului).

In interior, biserica este impartita in patru incaperi: pridvor, pronaos, naos si altar. Pridvorul are forma dreptunghiulara (3.00×3.50 metri) si este deschis, avand un parapet median din barne. Stalpi cu sectiunea patrata sustin cosoroaba si sunt racordati la grinda superioara prin cate doua umerase cu decupaj geometric, fixate in cuie de lemn. Intrarea in biserica se face pe o usa (0.95×2.00 metri) situata in peretele sudic al pronaosului.

Pronaosul are forma dreptunghiulara (5.50×6.00 metri), cu o fereastra simpla pe latura de sud (0.60×0.70 metri) si o fereastra bifora pe latura de vest (0.95×1.15 metri). La partea superioara, el are o bolta centrala sprijinita pe un contur octogonal. Intre pronaos si naos se afla un perete despartitor de barne, in care s-au practicat doua ferestre de 0.60×0.70 metri, lipsite de elemente decorative.

Naosul are o forma dreptunghiulara (4.80×5.80 metri), cu doua abside pentagonale dispuse simetric. Aici se afla patru ferestre: cate una in absidele laterale si in peretii laterali. Initial, in naosul actual era cuprinsa si „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul.

Altarul are o absida de forma pentagonala, iar catapeteasma dispusa avansat (cu 1.50 metri fata de decrosul absidei) formeaza in partile laterale doua nise: diaconiconul (in sud) si proscomidiarul (in nord). In aceasta incapere se afla trei ferestre: una dreptunghiulara in axa absidei (0.60×0.70 metri), una mai mica in peretele sudic al absidei (0.40×0.50 metri) si o a treia in peretele estic al proscomidiarului (0.30×0.40 metri). Deasupra altarului se afla o bolta octogonala.