Curtea de Apel a admis apelul procurorilor. Trei suceveni între care patronul de la Cosadel, achitați pentru evaziune fiscală respectiv complicitate din nou în boxa acuzaților.

Instanța superioară a admis apelul procurorilor. Trei suceveni achitați pentru evaziune fiscală respectiv complicitate din nou în boxa acuzațilorCurtea de Apel Suceava a admis apelul declarat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinţei penale din data de 28.02.2019 a Tribunalului Suceava, prin care se dispusese achitarea a doi inculpaţi, primul pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, iar al doilea pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală. Între suspendați este și patronul Cosadel Rădăuți. Prejudiciul adus  bugetului statului este de peste 7 miliarde de lei vechi.

Condamnați iar apoi albiți la o altă instanță

Patronul societății de construcții Cosadel SRL Rădăuți, Vasile Constantin Lazăr, a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, iar afaceristul bucureștean Cristian Chelu la patru ani cu executare, într-un dosar de evaziune fiscală.

În rechizitoriu, procurorii au arătat că firma Cosadel SRL a cumpărat doar pe hârtie, în baza a 24 de facturi şi avize de însoţire a mărfii false, cantitatea de 440.080 de litri de motorină Euro 5, în valoare de 1.757.093 lei. Înregistrarea acestor operaţiuni fictive în evidenţele contabile a avut ca scop obţinerea de avantaje fiscale pentru societatea Cosadel SRL, respectiv majorarea nejustificată a cheltuielilor societăţii cu suma pretins plătită pentru combustibilul „achiziţionat”, precum şi deducerea nejustificată a TVA-ului aferent operaţiunilor de achiziţie. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 702.837 lei, prin deducerea ilegală a TVA în sumă de 421.702 lei şi sustragerea de la plata impozitului pe profit în sumă de 281.135 lei.

Ce spun procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava

Potrivit prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Lucian Stănescu,  prin hotărârea din data de 8 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, definitivă, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinţei penale din data de 28.02.2019 a Tribunalului Suceava, s-a desfiinţat în totalitate sentinţa penală apelată şi, în rejudecare, s-a dispus condamnarea primului inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005 (24 de acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal din 1969, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 Cod penal, precum şi condamnarea celui de-al doilea inculpat la pedeapsa de 4 ani de închisoare, cu executare, pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală (24 de acte materiale), prevăzută de art. 26 Cod penal din 1969, raportat la art. 9 alin. 1 lit. c, alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal din 1969 şi art. 5 Codul penal.

 

Cauza penală menţionată a fost formată în urma sesizării Tribunalului Suceava prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, întocmit în luna august 2017, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a celor doi inculpaţi, pentru infracţiunile cu privire la care au fost condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Suceava.

 

Probatoriul administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale, a relevat următoarea situaţie de fapt:

Societatea comercială X, care are sediul pe raza judeţului Suceava, are ca principal obiect de activitate efectuarea de lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, iar din anul 2004 administrator al societăţii este primul inculpat.

         În desfăşurarea activităţii sale economice, societatea X s-a aprovizionat în mod constant cu combustibil, necesar în vederea alimentării utilajelor şi autovehiculelor utilizate în activitatea economică (realizarea de lucrări de construcţie – drumuri).

         În perioada 2010 – 2011, principalul furnizor de combustibil, respectiv de motorină, al societăţii X era o societate comercială din judeţul Suceava.

         În paralel cu achiziţionarea în realitate de cantităţi de combustibil de la această societate, necesară desfăşurării activităţii, în perioada decembrie 2010 – decembrie 2011, primul inculpat a înregistrat în evidenţele contabile ale societăţii şi pretinsa achiziţie a altor cantităţi de combustibil pe care i le-ar fi livrat un al doilea furnizor, fictiv, respectiv societatea comercială Y, societate administrată de al doilea inculpat.

Astfel, în perioada decembrie 2010 – decembrie 2011, primul inculpat, în calitate de administrator al societăţii X, a înregistrat în evidenţele contabile ale societăţii operaţiuni economice fictive, respectiv achiziţia de la societatea Y, în baza a 24 de facturi şi avize de însoţire a mărfii, a cantităţii de 440.080 litri de motorină Euro 5, în valoare de 1.757.093 lei.

Înregistrarea acestor operaţiuni fictive în evidenţele contabile a avut ca scop obţinerea de avantaje fiscale pentru societatea X, respectiv majorarea nejustificată a cheltuielilor societăţii cu suma pretins plătită pentru combustibilul „achiziţionat”, precum şi deducerea nejustificată a TVA-ului aferent operaţiunilor de achiziţie.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 702.837 lei,  prin deducerea ilegală a TVA în sumă de 421.702 lei şi sustragerea de la plata impozitului pe profit în sumă de 281.135 lei.

În activitatea sa infracţională, primul inculpat a fost sprijinit în mod esenţial de către al doilea inculpat, care, în calitate de administrator al societăţii Y, i-a furnizat facturi fiscale şi avize de însoţire false, care atestau în mod nereal livrarea cantităţii menţionate de motorină, acestea fiind folosite ca documente justificative în evidenţele contabile ale societăţii X. De asemenea, al doilea inculpat i-a furnizat primului inculpat contul bancar al societăţii pentru a se efectua aşa-zise plăţi ale operaţiunilor fictive, pentru a crea aparenţa de legalitate şi realitate, însă sumele de bani virate cu titlu de plăţi au fost retrase în numerar în cea mai mare parte, nefiind folosite în activitatea economică a societăţii aşa-zis furnizoare.

 Prejudiciul cauzat bugetului de stat a fost achitat integral de societatea X, administrată de primul inculpat..