Social-democraţii suceveni au depus coroane de flori la monumentul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă

De Ziua Bucovinei, ieri, membri ai activului Partidului Social Democrat, în frunte cu Dan Ioan Cuşnir, preşedintele organizaţiei municipale din reşedinţa de judeţ, consilieri judeţeni, consilieri locali, şefi de instituţii publice, au depus coroane flori la Monumentul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă, de la intersecţia Bulevardului „1 Decembrie 2018” cu Calea Obcinilor din municipiul Suceava. Ceremonia de  ieri a social-democraţilor s-a desfăşurat, după ce aceştia, alături de conducerile Consiliului Judeţean, Instituţiei Prefectului şi Primăriei Suceava, au participat la o manifestarea similară organizată la bustul unionistului Iancu Flondor, de lângă Palatului Administrativ.  În 2018, cu prilejul Centenarului Marii Unirii, la iniţiativa alesului judeţean Mihai Grozavu, membrii PSD Suceava au fost singurii, ca de altfel şi în acest an, care au adus un omagiu înaintaşilor unionişti la Monumentul Unirii Bucovinei cu Patria Mamă din capitala judeţului. De altfel, actualul consilier judeţean PSD Mihai Grozavu, în  calitatea sa de vicepreşedinte al executivului judeţean,  este iniţiatorul proiectului de hotărâre de Consiliu Judeţean prin care s-au pus bazele ridicării Monumentului proiectat de Nicolae Porumbescu, „cel mai mare arhitect al Bucovinei”. De altfel, important de menţionat este că, în concepţia autorului proiectului, pilonii edificiului omagial ar reprezenta cele patru provincii care s-au unit în urmă cu 101 de ani, crucea simbolizând credinţa ortodoxă, într-o zonă cu foarte multe mănăstiri şi edificii de cult, iar clopotul semnificând chemarea sfântă la unire. Cupola Monumentului „stilizează” Coroana Regală, care „înglobează” sub ea cele patru provincii-pilon.
Înspre o mai puternică simbolistică, pilonii-provincie sunt placaţi cu scări frânte stilizate, menite a sugera drumul greu către atingerea idealului Unirii. Din păcate, amenajate nu au mai fost instalaţia electrică care urma să lumineze crucea şi clopotul şi nici bazinul cu apă, ansamblu care, într-un joc de lumini şi umbre, ar fi scos în evidenţă, metaforic, „durerea şi lacrimile poporului, de-a lungul greului drum al făuririi statului naţional unitar român”. După ce iniţial monumentul a fost doar o machetă, – sfinţită de IPS Pimen şi un sobor de preoţi în anul 1995 -, firma SUCT Suceava l-a construit, în intervalul 2002-2004, din beton armat placat cu alcobon „un aliaj nemuritor, care dă frumuseţe, dar, în acelaşi timp, rezistenţă şi siguranţă”. Forma finală s-a bucurat şi de aportul arhitectului-şef Constantin Rabiniuc, la  finalizarea obiectivului având loc o  doua slujbă de sfinţire, oficiată tot de IPS Pimen.