Doi premieri ai României, audiați în procesul de la Washington pentru aurul de la Roșia Montană. Primele detalii făcute publice

Tribunalul special de la Washington, aflat sub tutela Băncii Mondiale, unde se judecă litigiul cu miză enormă (5,7 miliarde dolari canadieni – 4,4 miliarde de dolari americani) dintre Statul Român şi compania minieră Gabriel Resources, a făcut publice aspecte din cadrul audierilor publice din decembrie 2019. Procesul are loc în baza tratatelor internaționale semnate între România și Marea Britanie și Canada (unde Gabriel Resources Ltd. are filiale), dar acționarii sunt din mai multe țări.

Au participat avocaţii celor două părţi, precum şi martori chemaţi să susţină poziţia Statului Român şi a companiei canadiene. Printre ei, doi foști premieri ai României: Victor Ponta și Emil Boc.

De asemenea, calitatea de martor o au și foştii miniştri ai Economiei Ion Arito şi Lucian Bode, actual ministru al Transporturilor.

Declaraţiile acestora au fost parțial secretizate la solicitarea celor două părţi implicate în litigiu, deși practica tribunalului internațional nu este neapărat aceasta, ținând cont de interesul public major al procesului.

Emil Boc a mers personal la Washington pentru a răspunde întrebărilor avocaţilor şi membrilor completului de judecată, în timp ce Victor Ponta a dat o declaraţie scrisă.

Lucian Bode a răspuns la întrebări prin intermediul unui sistem de videoconferinţă, se precizează pe siteul ICSID.

Depoziția lui Emil Boc este publică doar partea de început în care a arătat că în perioada în care a fost premier al României a avut un punct distinct în programul de gruvernare referitor la proiectul minier de la Roşia Montană.

Boc a precizat că guvernul pe care l-a condus s-a confruntat cu cea mai mare criză economică din ultimii 70 de ani, motiv pentru care a fost nevoit ”să abordeze o mulţime de probleme economice şi sociale, precum şi presiunea publică cu privire la măsurile de austeritate, locuri de muncă şi investiţii.

Avocații ”Gabriel Resources” speculează atitudinea schimbătoare a lui Victor Ponta, în perioada în care a fost premier al României.

Acesta a inițiat o lege care avantaja compania și proiectul dar s-a confruntat imediat cu proteste masive în toată țara (era anul 2013). În urma protestelor, acesta și-a schimbat punctul de vedere și a votat împotrivă în Parlament, lucru pe care l-a anunțat și public.

Acesta a negat că ar fi condiționat emiterea unor permise (cum ar fi cel de mediu), într-un efort de a obține mai multe beneficii pentru stat, din dezvoltarea acestui proiect.

Reprezenanții României răspund în document unui lung șir de acuzații lansate de cei ai companiei. Documentul complet (cu excepția unor pasaje secretizate) poate fi consultat aici.

Ce spun avocații României despre acest lucru:

  • ”(…) Este clar că Guvernul Ponta şi domnul Ponta însuşi, în calitatea sa de prim-ministru, au susţinut Proiectul. Însuşi prezentarea proiectului de lege către Parlament este o dovadă a sprijinului. Dacă ar fi fost adoptată, Legea Roşia Montană ar fi facilitat şi accelerat foarte mult Proiectul şi ar fi depăşit multe dintre obstacolele de reglementare cu care se confruntase. Dl. Ponta a făcut şi declaraţii publice în sprijinul proiectului.
  • Chiar şi după depunerea legii în Parlament, el a continuat să facă declaraţii publice în sprijinul Proiectului, deşi a recunoscut că a subestimat nivelul de opoziţie faţă de Proiect şi lege”.
  • ”Nu există nimic necorespunzător în conduita domnului Ponta. Ţinând cont de circumstanţe, el a vrut să fie neutru în calitatea sa de prim-ministru, deoarece proiectul a fost, după cum a spus, foarte controversat. Şi acesta este într-adevăr modul în care domnul Ponta şi-a explicat poziţia în declaraţia de martor.
  • El spune: «Disting între calitatea mea de deputat şi premier. Am simţit că este mai bine să menţin o poziţie neutră şi, aşadar, să mă abţin de la vot». În calitate de premier, Victor Ponta a declarat în iulie 2013, cu câteva luni înainte ca Legea Roşia Montană să fie înaintată Parlamentului, citez: «Cred că decizia finală într-un proiect atât de controversat, cu avantaje şi dezavantaje, poate fi luată doar de Parlament»”, poziția exprimată de avocații Statului Român în timpul audierilor.

Audierile vor continua în perioada 28 septembrie – 4 octombrie 2020, la Paris.

sursa alba24.ro