CSM o eliberează din funcție pe fostul prim procuror Raluca Stăncescu

Consiliului Superior al Magistraturii ia în discuție marți, 30 iunie,  eliberarea din funcţia de procuror a doamnei STĂNCESCU RALUCA, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, în prezent suspendată din
funcţie, ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unor infracţiuni.

Secția de Procurori a Consiliului Superior a Magistraturii a decis încetarea mandatului de prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a Ralucăi Stăncescu, la acea vreme suspendată din funcție după ce  a fost implicată în dosarul instrumentat de DNA Suceava, condus de  Mihaela Mihai Popa, fosta cumnată a lui Stăncescu.

Fostul magistrat a ajuns șefă la Botoșani printr-o decizie a CSM în 1 iulie 2015,  procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați. Pe 31 iulie 2017, CSM a dispus suspendarea din funcția de prim procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani ca urmare a luării măsurii arestării preventive.Ulterior, ICCJ a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.Secția pentru procurori a dispus încetarea măsurii suspendării din funcție de la sfârșitul lunii august 2017.

Postul de prim procuror al Parchetului de pe lîngă Tribunalul Botoșani a fost declarat vacant, Raluca Stăncescu urmând a reveni ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați acolo unde erau 6 posturi vacante. Odată cu condamnarea fostului prim procuror, CSM ia în discuție marți, 30 iunie, eliberarea din funcție.

 Felicitată de Kovesi

În 1 iulie 2010,  Cu prilejul sărbătoririi „Zilei Justiţiei”, doamna Laura Codruţa Kövesi, Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmite întregului personal al Ministerului Public, un mesaj de felicitare şi mulţumire pentru eforturile depuse în realizarea actului de justiţie . În urma consultării cu procurorii cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Public, evidenţiem pentru merite deosebite, în perioada 2009 – 2010, în activitatea profesională, rezultate din instrumentarea unui număr mare de cauze, un număr ridicat de rechizitorii, cauze complexe sau cu impact în comunitate,  175 de  procurori între care și  STĂNCESCU POPA RALUCA – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni.

 

Condamnare de peste 6 ani de închisoare cu executare

Fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, Raluca Stăncescu a fost condamnată la mijlocul acestei luni de Instanța Supremă la 6 ani și 10 luni închisoare  într-un dosar în care a fost acuzată de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese, potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

În urmă cu un an, ea a fost condamnată de Curtea de Apel Târgu Mureș la patru ani și o lună de închisoare.  Curtea Supremă a admis  apelul ParchetuluI General și i-a mărit pedeapsa. Decizia este definitivă.

tăncescu a fost trimisă în judecată de DNA alături de fostul său iubit, Cătălin Stavără, un personaj despre care presa locală a relatat că are legături cu lumea interlopă, pentru șantaj, alături de fostul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani, Bogdan Buliga, pentru mărturie mincinoasă și de agentul de poliție Constantin Batcă, pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual în formă continuată și compromiterea intereselor justiției.

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcția sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane.

Concret, cei doi au încercat să determine persoana respectivă să-și cedeze dreptul de proprietate asupra a două imobile (apartament și garsonieră), situate în municipiul Botoșani, în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.

„Prin constrângerea psihică exercitată, inculpații Stăncescu Raluca și Stavără Cătălin au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că în situația exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări față de persoana sa și a membrilor familiei sale, vizând săvârșirea unor pretinse infracțiuni de evaziune fiscală și trafic de persoane”, transmitea DNA în 2017, la trimiterea în judecată.

Totodată, în perioada 30 octombrie 2015 — 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, în aceeași calitate, l-a determinat în mod direct pe Constantin Batcă, agent de poliție în cadrul Poliției Municipiului Botoșani — Biroul de Investigații Criminale, să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală față de Cătălin Stavără, pentru săvârșirea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe, în scopul îngreunării cercetărilor penale și favorizării acestuia din urmă.

În același context și în aceeași calitate, la data de 4 februarie 2016, Stăncescu l-a determinat pe Batcă să-i pună la dispoziție un suport optic ce conținea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în același dosar penal menționat mai sus) în vederea favorizării lui Stavără, lucru pe care agentul de poliție l-a și făcut în cursul aceleiași luni.

Anchetatorii mai arată că, în aceeași calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul i-a divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără, date nedestinate publicității, cu caracter confidențial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.

Prin acest demers au fost afectate atât interesele și activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât și interesele legale ale persoanei respective, ale cărei drepturi și libertăți fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice, strict în condițiile prevăzute de lege și autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți.