1 iulie-Sfântul Leontie sărbătorit la Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi. Moaștele Sfântului sunt făcătoare de minuni

Mănăstirea Bogdana își  cinstește  astăzi,  1 iulie, ocrotitorul noii biserici a complexului monahal, pe Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți. O slujbă religiasă oficiată de înalți prelați  va avea loc  la Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi. Numeroși credincioși sunt așteptați pentru a se ruga Sfântului Leontie și pentru a aduce cinstire moaștelor sale aflate în patrimoniul mănăstirii.

Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi este pomenit în calendarul creştin ortodox la 1 iulie.
Sfântul Leontie s-a născut într-o familie de creştini, în oraşul Rădăuţi, la începutul secolului al XIV-lea.

A fost primit în obştea monahală care slujea la Catedrala voievodală din Rădăuţi, pentru că s-a dovedit de mic legat de biserică, având multă dragoste pentru casa lui Dumnezeu şi pentru sfintele slujbe. Pentru viaţa lui duhovnicească a fost călugărit, primind numele de Lavrentie.
Dorind însă să dobândească o mai înaltă trăire duhovnicească, s-a retras la sihaştrii din codrii Rădăuţilor, pe Valea Putnei. Datorită posturilor, rugăciunii şi vieţii curate la care ajunsese, a fost numit egumen şi părinte duhovnicesc al sihăstriei, de către mitropolitul Moldovei de atunci, Iosif Muşat, care a sfinţit şi biserica de lemn a schitului, ridicată de monahul Lavrentie.

După întemeierea episcopiei Rădăuţilor de către Alexandru cel Bun, domnitorul l-a ales ca episcop al Rădăuţilor. A păstorit câţiva ani, fiind un ierarh al dragostei, al rugăciunii şi al faptelor bune.

Ajuns însă la bătrâneţe şi dorindu-şi liniştea pe care o avea la schit, s-a retras la sihăstria sa de pe Valea Putnei. Acolo a luat schima cea mare, primind numele de Leontie, nevoindu-se zi de zi şi ducând cu adevărat viaţă de înger în trup.

După câţiva ani, a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a Schitului Laura, întemeiat de el.

Pentru viaţa sa curată şi faptele sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Sfântul Ierarh Leontie în rândul sfinţilor, fiind prăznuit în fiecare an la 1 iulie.

Astăzi sunt pomeniţi şi Sfinţii Mucenici Cosma şi Damian. Cei doi Sfinţi Mucenici erau fraţi, fiind născuţi la Roma, într-o familie care stăpânea mari averi, adunate de-a lungul multor generaţii.

Au avut o bună educaţie şi au devenit amândoi medici. Erau bine cunoscuţi pentru darul lor de a vindeca atât oameni cât şi animale.


“Ei, bunii tămăduitori, de la nimeni nu luau plată pentru tămăduiri; pentru care s-au şi numit doctori fără de arginţi. Numai de o plată ca aceasta prea scumpă aveau ei trebuinţă: cei ce se tămăduiau să creadă în Hristos. Ei, nu numai în Roma, ci şi prin toate cetăţile dimprejur şi prin sate trecând şi tămăduind pe cei bolnavi, pe mulţi îi întorceau la Hristos” (”Vieţile Sfinţilor”).

Averile pe care le stăpâneau le-au vândut şi, astfel, hrăneau pe cei flămânzi, îmbrăcau pe cei goi şi arătau spre cei săraci şi lipsiţi de tot felul milă şi îndurare. Au fost ucişi de către un doctor, cunoscut şi apreciat, profesor al Sfinţilor Mucenici Cosma şi Damian, care însă îi ura pentru că erau cunoscuţi şi iubiţi de mulţime de oameni.

Mănăstirea Bogdana e o bijuterie

Datorită calităților ei artistice, arhitecturale şi decorative excepționale, Mânăstirea Bogdana a fost inclusă în patrimoniul cultural al României, dar și al UNESCO. Și nu degeaba! Mănăstirea Bogdana este cea mai veche construcţie de piatră din Moldova. În ciuda intemperiilor vremii, biserica a rezistat peste veacuri cotropirilor, jafurilor, războaielor şi dominaţiei hasburgice, constituind de-a lungul timpului o garanţie a spiritului naţional românesc. Cunoscută ca Biserica Sfântul Nicolae, a fost zidită de voievodul Bogdan Vodă drept mulţumire pentru izbânda în lupte. Dar acest sfânt locaş de închinăciune i-a devenit necropolă lui, urmaşilor familiei sale și tuturor domnitorilor Moldovei pâna la Alexandru cel Bun, când s-a transformat în locaș episcopal. În pronaosul bisericii sălășluiesc și rămășițele pământești ale Sfântului Ierarh Leontie, întemeietorul celei mai vechi sihăstrii din Nordul Moldovei.Moaștele sfinte sunt considerate a fi făcătoare de minuni, așa că ar fi păcat să ajungi în zonă și să nu le atingi cu credință și smerenie

Intre anii 1359-1365, primul domnitor al Moldovei, Bogdan I, ctitoreste la Radauti Manastirea Bogdana, cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae. Cand, prin vointa domneasca, manastirea a devenit catedrala episcopala, aici a slujit ca episcop Cuviosul Leontie din Schitul Laura. Dupa ce si-a implinit indatoririle de episcop, avand o varsta inaintata, Cuviosul s-a retras la schitul indragit. Inainte de a-si da obstescul sfarsit, primeste ingerescul chip al schimniciei, cu numele de schimonahul Leontie. Dupa trecerea la cele vesnice, moastele sale au fost mutate la Radauti. Dupa multe intamplari cumplite, o parte din sfintele moaste ale Cuviosului Leontie sunt asezate din nou spre inchinare si cinstire in biserica Manastirii Bogdana, iar noua biserica din incinta asezamantului monahal il are ca  ocrotitor.

Aşezământul „Sfântul Ierarh Leontie“, pentru 150 de copii orfani

Monument de arhitectură, Biserica „Sfântul Nicolae“, din incinta mănăstirii, a fost ctitorită de voievodul Bogdan Vodă (1359-1365), ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda în lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Ţara Moldovei.În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit lăcaş episcopal, episcopii avându-şi reşedinţa în incinta mănăstirii.

Unii istorici afirmă că Mănăstirea Bogdana a fost reşedinţă mitropolitană, până la 26 iulie 1401, când Mitropolia Moldovei a fost recunoscută oficial de Patriarhia de la Constantinopol şi scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.

În naosul Bisericii „Sfântul Nicolae“ se află 7 morminte voievodale, printre care cel al lui Bogdan I şi Laţcu Voievod. Tot în pronaosul bisericii se află şi moaştele Sfântului Ierarh Leontie. Biserica închinată Sfântului Leontie a fost sfinţită la 15 mai 2005.

 

Mănăstirea are şi un aşezământ de copii, închinat Sfântului Ierarh Leontie, care cuprinde 10 vile, o biserică cu clopotniţă, 3 terenuri de sport, o microfermă (pentru porci, vite, păsări etc.), un corp administrativ (cu bucătăria principală, sală de mese, 2 săli de sport, club şi, la subsol, un adăpost de apărare civilă pentru 160 de persoane), precum şi mult spaţiu verde. Aşezământul este destinat îngrijirii a 150 de copii orfani, fără handicapuri fizice şi psihice, care vor fi crescuţi şi educaţi în spirit familial. În prezent, la căminul de copii se lucrează la ultimele finisaje şi se execută lucrările de pictură la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului“, aflată în incinta căminului, sperându-se ca din toamnă căminul să fie pus în funcţiune. Din toamna anului 2007, la Mănăstirea Bogdana se lucrează la complexul mănăstirii de maici, care se vor ocupa de educarea copiilor de la aşezământ. S-a ridicat un complex de chilii, arhondaricul şi s-a pus temelia bisericii cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“, din cadrul mănăstirii de maici.Mănăstirea Bogdana are în incintă şi un dispensar cu un cabinet de analize medicale şi un laborator de kinetoterapie.