Regionalizarea revine în actualitate. Comunele limitrofe ar trece la municipiile reședință de județ

Regionalizarea României revine în actualitate in acest an. Până în 2024 ar putea fi organizate referendumuri locale, astfel încât la municipiile reședință de județ să poată fi încorporate și comunele limitrofe. Zona Metropolitană Suceava cuprinde următoarele localități: municipiul Suceava, orașul Salcea, comunele Adâncata, Bosanci, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuți, Verești, Siminicea, Stroiești, Dumbrăveni, Udești, Hânțești și Dărmănești

Așa, primăria mare ar putea coordona mai mulți bani de investiții și pentru comunitățile rurale. În prima etapă, unirea se va face doar voluntar. Pe termen lung, însă, s-ar ajunge la descentralizarea dorită de multă vreme de președintele Klaus Iohannis,potrivit PROTV.ro.

Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România: „În direcţia realizării acestei reforme administrativ teritorial a ţării, suntem încă departe, dar câţiva paşi s-au făcut. O lege a zonelor metropolitane e o lege importanta inclusă în PNRR, adică se va face. Sănătatea, mobilitatea, partea de mobilitate urbană, întrucât e o necorelare azi între municipiile reşedinţe de judeţ şi comune”.

În prima etapă, unirea se va face voluntar, prin referendumuri locale. Până în 2024, primarul comunei va deveni viceprimar al municipiului, iar cele două consilii locale vor funcţiona împreună. Ulterior, la alegerile locale, vom vota noile structuri. Ideea pare să-i surâdă şi premierului Florin Cîțu.

Florin Cîțu, premierul României: „Dacă este o formulă care face atragerea de fonduri europene mai uşoară, bineînţeles că nu mă voi opune”.

Pe de o parte, locuitorilor din sate li se promit drumuri, canalizare şi electricitate, adică proiecte pe care primarii de regulă nu ajung să le şi realizeze.

Printr-o unire a comunelor cu muncipiile, banii pentru investiţii, în special fondurile europene, ar fi gestionaţi de un singur primar, cel al municipiului, împreună cu noul consiliu local. În acelaşi timp, odată cu trecerea la rang de oraş, şi taxele şi impozitele locale ar creşte. De aceea, în prima fază, primarii promit plafonarea acestora la nivelul actual.

Emil Boc ar dori să se ajungă însă mai departe. Boc propune ca şi judeţele să se unească între ele, formând regiuni ca poli de putere, decizie şi bani. Pentru acest lucru, va fi nevoie însă de modificarea Constituţiei.

Pentru regionalizarea României este însă nevoie de modificarea Constituției, a declarat Emil Boc în cadrul dezbaterii „Reforma administrativ teritorială a statului, între deziderat (tehnic) şi pragmatism (politic)”, potrivit Știri de Cluj.

”România nu are regiunea în Constituție, avem regiuni ca și ONG-uri. Soluția este modificarea Constituției, de a introduce regiunea în Constituție. S-a încercat în 2014, sa ajuns la Curtea Constituțională pentru că a fost greșit formulată și a căzut.

În 2011, ca premier am încercat comasarea județelor și cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800 de mii de locuitori. Județele noastre nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm județele. Atunci le-am comasat în 16 județe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna și Mureș, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste județe să facă parte din alte zone și să își piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluție și să rămână la aceste județe distincte și să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR -ul nu a fost de acord și proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit.

Rămân la convingerea că e mai ușor să comprimi județele prin lege, decât să modifici Constituția cu două treimi și cu greutățile facerii,, susține fostul premier. 

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat adeseori că este nevoie de descentralizare.