ANUNȚANUNT

30 august: Sfântul Alexandru, ”protectorul omenirii”. Acest mare sfânt a fost episcop în Constantinopol în timpul împăratului Constantin cel Mare

În fiecare an, pe 30 august, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Alexandru, cel supranumit ”protectorul omenirii”. Sfântul Alexandru este unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii și un apărător neînfricat al credinței creștine.

Sfântul Alexandru a trăit la începutul secolului al IV-lea, pe vremea Sfântului Împărat Constantin cel Mare și a fost ucenic al Arhiepiscopul Mitrofan al Bizantului. Ierarhul a dus o viață modestă, fără știința cărților însă, datorită virtuțiilor sale a fost considerat îndeajuns de demn încât să îl slujească pe Sfântul Mitrofan, iar apoi să ajungă el însuși Patriarh.

Sfântul Ierarh Alexandru, mare apărător al dreptei credințe, a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325. În cadrul acestui sinod, sfântul a combătut erezia lui Arie, care era împotriva tradiției creștine.

Primul Sinod Ecumenic de la Niceea a fost convocat de către Constantin cel Mare, în anul 325, după ce Arie, un fost preot slujitor al sfântului, a susținut că Fiul nu este veșnic, ci creat de Tată. În urma acestei erezii, a fost declarată anatema iar Arie a fost excomunicat.

Pe lângă Sfântul Ierarh Alexandru, în sprijinul dreptei credințe a fost chemat și Osie, episcop de Cordova. După o viață dedicată Bisericii și lui Dumnezeu, Sfântul Alexandru a trecut la cele sfinte în anul 337, la vârsta de 98 de ani.

De asemenea, amintim că astăzi este bine să rostim următoarea rugăciune către Sfântul Ierarh Alexandru: „Noi, turma ta, prin vitejia ta, iararhe, izbăvindu-ne de mărirea idolească a celor necredincioși, mulțumim ție și cântăm cântare pentru biruință. Celui ce a doborât pe Arie și, cu totul, a legat limba filosofului, grăim: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!”.

Cine a fost Sfântul Alexandru

Sfantul Alexandru este unul dintre marii cuviosi, cinstiti pentru viata si minunile pe care le-a savarsit. Din pricina varstei inaintate Patriarhul din acea vreme al Constantinopolului, Sfantul Mitrofan, l-a rugat pe Alexandru sa partipe in locul sau la primul Conciliu de la Niceea. Aici Sf. Alexandru a aparat religia si credinta impotriva ereziei lui Arie, care sustinea ca Fiul nu este vesnic, ci a fost creat de Tatal.

Dupa ce s-a incheiat Sinodul, un inger i-a aparut Patriarhului spunandu-i ca cel care va lua scaunul bisericesc va fi Alexandru slujitorul sau. Ajungand Patriarh al Constantinopolului, Sfantul Alexandru, care avea deja aproape 70 de ani a continuat sa apere Credinta Ortodoxa in fata intrigilor lui Arie si a acolitilor sai.

Predispozitii ale persoanelor cu numele Alexandru/Alexandra:

Sociabile, independente, optimiste, joviale, despre persoanele cu numele Alexandru se spune ca sunt indragostite de libertate. Sunt firi energice, distinse, seducatoare, inzestrate chiar cu o anumita carisma. Mereu cu zambetul pe buze, Alexandru se face repede remarcat si indragit. Ii place sa comunice si apreciaza in mod deosebit activitatile in echipa. Tandru, sensibil si generos, Alexandru incearca sa fie mereu pe placul celor din jur.

Despre Alexandra se crede ca este puternica, ambitioasa si curajoasa. Partenerul ei de viata trebuie sa fie la inaltime! Stie sa fructifice sansele care i se ofera si poate face cariera in domenii precum finante, justitie, audiovizual, jurnalism sau sport.

Etimologie

Numele Alexandru reproduce vechiul nume persan Aleksandros. În Grecia antică, cea mai veche atestare provine din Iliada, Aleksandros fiind un alt nume al lui Pariş, fiul regelui Priam. Femininul Aleksandra apare prima dată în Descrierea Eladei a lui Pausanias, ca supranume pentru Casandra, sora lui Paris. Aleksandros este considerat un nume compus din verbul grecesc alexo – a apăra, a proteja şi andros, formă de genitiv a substantivului aner – bărbat, om, element frecvent în onomastica greacă. Aşadar, semnificaţia numelui Alexandru ar fi care îi apară pe oameni.

De aceeaşi popularitate s-a bucurat numele Alexandru şi în Europa apuseana medievală, mai ales datorită lucrării Alexandria sau Romanul lui Alexandru cel Mare, care a fost, timp de secole, operă literară cu cea mai largă răspândire. Scris în secolul al III-lea de un autor necunoscut, în Egiptul ocupat de greci, Romanul lui Alexandru a pătruns în Ţările Române în secolul al XVI-lea. În folclorul românesc, Alexandru este un ideal de vitejie, influenta cărţii resimţindu-se şi în onomastica populară, în care circulă, alături de numele original, şi derivate de la el. În istoria romanilor, Alexandru a fost un nume tradiţional pentru domnitori. Astfel, nu mai puţin de 22 de domni din Ţara Românească şi Moldova au purtat numele Alexandru.

Derivate de la prenumele Alexandru:

Alexandra, Alecu, Lexi, Lixandru, Lixandra, Lisandru, Lisandra, Sandru, Sandra, Alexandrin, Alexandrina, Sandrina, Sandu, Sanda, Sandel, Sanducu, Ducu, Dutu, Saşa, Alessandra