ACTUALITATESOCIAL

Masivul Rarau. Numele PIETRELE DOAMNEI-Doamna Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, se urca deseori pe stanci si scruta zarile in asteptarea sotului

Este situata in partea nordicaa a masivului Rarau. Toponimia numelui „Pietrele Doamnei” vine de la faptul ca domnitorul Petru Rares ar fi gasit aici adapost pentru familia sa cand s-a retras spre Transilvania, iar doamna sa se urca deseori pe stanci si scruta zarile in asteptarea sotului, ramanand in traditia populara toponimul de „Pietrele Doamnei”.
Temperatura medie anuala este de 2,3° C, ninsorile sunt abundente, media anuala a precipitatiilor fiind de 926 mm.
Rezervatia naturala Pietrele Doamnei face parte integranta din Muntii Bistritei avand in ansamblu, o forma alungita, mai lungita spre Nord-Vest (Valea Moldovei), in ingustare treptata spre Sud-Est (unghil de confluienta a Bistritei cu paraul Cotargasi) si se suprapune in linii mari extremitatii sudice din partea nordica a Sinclinalului Marginal Extern al Carpatilor Orientali, cunoscut si sub numele de Sinclinalul Raraului format din depozite mezozoice pe un fundament cristalin.
Altitudinal Rezervatia se dezvolta intre 1150m si 1550m, din punct de vedere silvicultural Rezervatia se afla in administrarea Ocoalelor Silvice Pojorata si Crucea.

INFRASTRUCTURA/ ADMINISTRARE

Accesul spre aceasta rezervatie se poate face dinspre Orasul Campulung Moldovenesc, pe doua drumuri: prin Valea Seaca sau de-a lungul paraului Izvorul Alb. Se mai poate ajunge si prin comuna Pojorata pe un drum forestier ce urca pana la bifurcatia de sub varf spre Chiril, sau pe Valea Bistritei din localitatea Chiril pe un drum ce urca de la schitul Rarau spre cabana. Sediu : Ocolul Silvic Pojorata si Ocolul Silvic Crucea Pentru desfasurarea activitatilor, la nivelul ocolului silvic se gasesc in dotare :
• Mijloace de transport
• Tehnica de calcul,
• Echipament de teren.
• Echipament de telecomunicatie
• Echipament de birotica
Acoperirea cu harti
Rezervatia este acoperita integral cu planuri cadastrale 1:5000, cu planuri cadastrale 1:100000, cu planuri amenajistice silvice 1:20000 si 1:50000.
Sistemul GIS este in lucru, urmand sa cuprinda harti de baza si straturi continand informatii din diverse domenii, permitind o eficientizare a procesului decizional in vederea atingerii obiectivelor Rezervatiei „Pietrele Doamnei” Rarau.
Acoperirea cu aerofotograme si imagini satelitare
Rezervatia este acoperita cu o imagine satelitara cu rezolutia de 15m.

DESCRIEREA MEDIULUI FIZIC

Geologie
Intreaga zona reprezinta calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine, elemente care formau mari recife acum 140 milioane de ani. In perioada cretacica, cand acest teritoriu era acoperit de apele calde ale oceanului. Datorita miscarilor tectonice, cu timpul marea s-a retras, recifele au fost ridicate la suprafata, fragmentandu-se si dand nastere peisajului salbatic atat de caracteristic. In cuprinsul rezervatiei pe povarnisul dinspre sud se afla Pestera Liliecilor, numita de localnici „Borta ingradita”, din cauza ingradirii avenului prin care pestera poate fi accesibila.

Geomorfologie

Masivul Rarau este situat la est de Valea Colbu si de Izvoru Giumalau. Elementul majoritar il constituie inversiunea de relief, ce corespunde sinclinaiului marginal, a carui ingustare spre sud este marcata de o culme cu relief ruiniform, cu inaltime sub 1500 m, in care se succed o serie de varfuri : Puciosu Barsanului, Batca Oblanc, Tarnita, Clifele, etc. Caracteristic reliefului sunt formele modelate in sedimentarul mezozoic (calcare si dolomite). Platourile structurale, relieful ruiniform, abrupturile, vaile inguste si trenele de grohotis constituie elemente care imprima individualitate acestui masiv. Morfologic, Raraul are aspectul unui platou fragmentat in trepte largi, cu o inclinare generala spre est si spre valea Izvorul Alb, la nord de care se afla o zona muntoasa mai coborata, sub 1000 m. cu o serie de varfuri ce strajuiesc valea Moldovei (Adam, Eva, Magura si Bodea).

In buna parte, pe seama calcarelor au aparut forme de relief exocarstic (Pietrele Doamnei, Piatra Soimului. Piatra Zambrului, etc), care au determinat pitorescul deosebit al masivului. Conditiile climatice, determinate de etajare, prezinta caracteristicile tipice partii nordice a Carpatilor Orientali.

Vegetatia este reprezentata, la partea superioara, de asociatii tipice pajistilor subalpine (Festuca amethystina, Poa alpina, Festuca ovina – ssp. Sudetica). dupa care urmeaza padurile de conifere, iar la poale cele de amestec de rasinoase cu fag. Masivul Rarau se remarca prin existenta unor valori naturale de mare interes stiitific si turistic : Codrul secular Slalioara, Pietrele Doamnei, Fanetele montane Todirescu, Moara Dracului, Piatra Buhei, etc.

Hidrologia

Apele curgatoare de pe teritoriul Rezervatiei partin bazinului hidrografic al raului Moldova afluient de dreapta a raului Siret. Scurgerea medie solida in suspensie (0,1-1,0 t/an/ha) si turbiditatea (250g/mc) reflecta o activitate erozionala slabs iar gradul redus de mineralizare (sub 200 mg/l),duritatea (cca. lOgg), temperatura scazuta si continutul ridicat in oxigen, confera apelor o calitate superioara. Principalele paraie din rezervatia Pietrele Doamnei sunt Izvorul Alb si Valea Seaca, afluinti ai Moldovei si Chiril afluient al Bistritei.
Clima
Pe fondul climatului temperat-continental, caracteristic in general Romaniei, altitudinea medie la care este asezata rezervatia Pietrele Doamnei isi spune din plin cuvantul. Caracterul de continentalism imbraca o nuanta moderata: iernile sunt relativ lungi, bogate in zapada, dar nu excesiv de aspre, verile sunt racoroase si umede, temperaturile medii anuale scazute, iar precipitatiile bogate. Se resimte atat influenta maselor de aer rece de origine alpina, cat si a celor vestice, oceanice, mai frecvente vara. Influenta maselor continentale estice si polare este mai redusa, manifestandu-se indeosebi iarna.
Anotimpul cu cele mai multe zile senine este toamna. Primavara, vremea este foarte variabila, datorita circulatiei caracteristice si nestatorniciei ciclonilor si maselor de aer polare, atlantice sau de origine tropicala, care se infrunta si se inlocuiesc reciproc. Temperatura medie anuala este de 6,8°C, printre cele mai mici din Moldova. Mediile lunare cele mai coborate se inregistreaza in ianuarie (minus 3,5°C), iar cele mai ridicate in iulie (16,4°C). Extremele absolute sunt mult mai mari: de exemplu, in iulie 1957 s-au inregistrat 34,4°C, iar in ianuarie 1963 minus 30,3 °C. Rolul altitudinii reliefului asupra temperaturii este deosebit de important: astfel, fata de datele prezentate mai sus pentru statia meteo din oras (642 m altitudine), la statia Rarau (1536 m) cei trei indici termici au valori mai coborate cu circa 4-5°C: media anuala este de 2,3°C, media lunii cele mai reci (ianuarie) este de minus 7,7°C, iar a celei mai calde (iulie) de 11,8°C.

Temperaturi medii diurne sub zero grade se pot inregistra timp de peste 100 de zile. In ceea ce priveste precipitatiile, in medie se inregistreaza peste 130 zile ploioase pe an, totalizand o cantitate de circa 700 mm.

Odata cu cresterea altitudinii, sporesc si precipitatiile: 850 mm pe culmile obcinilor, iar la statia Rarau aproape 1000 mm. In lunile august si septembrie se inregistreaza putine precipitatii, iar faptul ca si nebulozitatea este minima, aceste luni sunt recomandate in mod deosebit pentru turism. Ninsorile cad in mod obisnuit din octombrie pana la sfarsitul lunii aprilie; durata medie a covorului de zapada este de cca. 90 de zile. Grosimea medie a stratului de zapada este de 20-30 cm.

Soluri Rezultatele cercetarilor efectuate in zona au pus in evidenta faptul ca solurile de aici sunt expresia bogatei diversitati litologice, fitocenotice si climatice, ca aici apar soluri din sase clase de soluri si ca in acest masiv exista 13 tipuri de statiuni specifice zonei montane, cea mai mare pondere avand cele de productivitate superioara.

DESCRIEREA MEDIULUI BIOLOGIC

Flora si comunitati de plante
Conditiile de mediu favorizeaza dezvoltarea unei bogate vegetatii cu caracter subalpin. Specia forestiera predominanta o formeaza molidul, cu diseminari de scorus, plop tremurator, salcii, mesteacan si altele. Petru Raclaru enumera in masivul Rarau 326 specii de plante ce apartin la 57 de familii. Dintre endemismele carpatice autorul citeaza: micsandra salbatica (Erysimum wittmanii), carbuni (Phyteuma wagneri, P. tetramerum), gusa porumbelului (Silena nutans ssp. dubia), clopoteii (Campanula carpathica), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), caldarusa (Aquilegia nigricans), galbeneaua de munte (Ranunculus carpaticus), sor cu frate (Melampyrum saxosum), cimbrisor (Thymus comosus), muscata dracului (Scabiosa lucida ssp. barbatus), coada soricelului (Achilea schurii), paius (Festuca carpatica), Dentaria gladulosa, floarea de colt (Leontopodium alpinum), jneapanul (Pinus mugho), barcoace (Cotoneaster integerrima) si relictul argintica (Dryas octopetala).
Fauna
Ion Nemes descopera doua specii noi de micro-lepidoptere pentru fauna tarii: Chephasia articolana, Chlorochysta citrata strigulata. Fauna de vertebrate este reprezentata de: urs (Ursus arctos), cerb carpatin (Cervus elaphus), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), mistret (Sus scrofa), ras (Lynx lynx), iepure (Lepus europaeus), veverija (Sciurus vulgaris), jder (Martes martes). Ornito-fauna este reprezentata de corb (Corvus corrax), cocos de munte (tetrao urogallus), ierunci, s.a.
Habitate
Habitatul caracteristic este eel al unei bogate vegetatii cu caracter subalpin. Specia forestiera predominanta o formeaza molidul, cu diseminari de scorus, plop tremurator, salcii, mesteacan si altele. Acest tip de habitat este mentionat in Directiva Habitate nr.92/43/1992 a Consiliului European.
Peisaj caracteristic si ecosisteme
Peisajul din Rezervatia Pietrele Doamnei-Rarau este un peisaj natural, care in mare masura si-a pastrat salbaticia, fiind putin alterat de interventia omului.
Relatii si procese ecologice
Studiile efectuate in aceasta rezervatie au relevat ca atat habitatele si speciile, cat si procesele ecologice sunt bogate si decurg in normalitate, fiind aproape neafectate de prezenta omului. Cu toate studiile efectuate in Rezervatie multe relatii ecologice inca nu sunt cunoscute indeajuns, necunoscandu-se factorii cheie in aceste relatii. Este nevoie de studii noi in clarificarea unor relatii si procese ecologice de baza, care ar putea fi afectate.